A trecut ceva timp de cand a inceput o alta repriza din viata planetei.Dar eu nu imi impart planurile pe ani,luni,saptamani..Defapt nu imi fac planuri deloc.In ultima perioada am tacut si am ascultat.Nici un comentariu,nici un gest.Am vrut sa vad cum se invarte lumea in jurul meu,cum apar reguli noi si cu ce viteza se desfasoara anumite parti ale filmului pe care mult il cred de lung metraj numit viata.Am tinut capul la cutie,departe de orice amenintare.Insa daca l-am tinut la adapost nu inseamna ca nu l-am folosit.Am inceput sa il iau pe bucati si pentru azi m-am oprit la amintiri.
Amintirle le poti strange intr-o viata s-au intr-un minut,singura replica in care factorii ce indica timpul pot se bat cap in cap.Replicile s-au schimbat.De la “Ce mare te-ai facut” la “O ,maine poimaine il vezi insurat”.Oamenii,se schimba de la o clipa la alta,cum si eu m-am schimbat.Insa acum imi par putini mai calmi si mai intelegatori.Scoala face parte din viata de zi cu zi,fie ca vreau fie ca nu vreau.Pentru mine scoala nu este intruchiparea tuturor lucrurilor frumoase si urate,ci mai degraba un simulator.Unde te enervezi,unde te bucuri,unde razi,unde lupti,unde te dezvolti..Valori certe nu am vazut in viata mea,ci oameni care au profitat de fiecare ocazie din “simulator”.De la clasa I pana la clasa aIX-a nu am tras decat cateva concluzii despre prima parte a spectacolului,acele concluzii care pot fi numite chiar reguli si de care ma sprijin in orice conflict logic.Din pacate ma numar printre fanii banilor dar incerc sa ma transfer la alta galerie..Probabil se trage de la varsta.
Salut.